Gala Extraordinară Eugen Doga. Mesagerul de Covasna. 20.08.2021

 Un eveniment muzical așteptat cu mare interes în cadrul Stagiunii estivale 2021 – Gala Extraordinară Eugen Doga – se va desfășura sâmbătă, 21 august 2021, de la ora 19.00, în Piața Sf. Ioan din Brașov, cu participarea maestrului.

Invitați vor fi  cunoscuții muzicieni din Republica Moldova, frații Vitalie și Cătălin Advahov, a căror Formație de muzică populară (și nu numai) este vestită în lumea întreagă. Alături de ei vor urca pe scena amplastă în aer liber câțiva dintre cei mai îndrăgiți soliști ai Operei Brașov. Ne referim la distinsa prim-solistă Anda Pop, soprana care la fiecare apariție ridică standardul spectacolului, la colegele nu mai puțin talentate, sopranele Nicoleta Chirilă, Maria Catrina și Silvia Micu, la charismaticul bariton Alexandru Aghenie, precum și la valorosul tenor Mihai Irimia, noul director artistic al importantei instituții artistice din municipiul de sub Tâmpa. Își vor uni forțele pentru reușita manifestării Orchestra simfonică a Filarmonicii și Orchestra Operei Brașov, precum și Corul Operei, pregătit de Dragoș-Mihai Cohal. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Mircea Holiartoc. Prezintă cu șarmul binecunoscut baritonul Lorand Cristian. Regia de scenă va fi realizată de Dan Antipa, care ocupă importanta funcție de director general-adjunct.

Așadar, profesioniști tot unul și unul, care se vor strădui să ofere publicului o Gală de neuitat! Intrarea este liberă în limita locurilor prevăzute de restricțiile în vigoare!

În program figurează lucrări celebre ale compozitorului, precum „Gramofon”, „Adagio și rondo pentru pian și orchestră”, „Am plecat”, „Cascada din Paris”, „Pasăre cu pene albastre”, „Eterna”, „Sârba”, „Codrii mei frumoși”, „Fanfaron”, balada „Păsările tinereții noastre”, „Aș vrea să vin la tine”, „Sonnet”, „Să țin încă o dată”, „Tango”, „Ochiul tău iubit”, „Pârâiașul”, „Dialoguri”, „Dulcea și tandra mea fiară”, „Te știam numai din nume”.

O viață inchinată muzicii

Vom prezenta în cele ce urmează spicuiri din „biografia…oficială” a Marelui Artist. Eroul acestui articol s-a născut pe 1 martie 1937 în satul Mocra din fosta Transnistrie, astăzi aflat în raionul Râbnița al Republicii Moldova.  Întrebat în urmă cu un an de către confratele întru gazetărie, Remus Florescu, care a realizat un amplu și documentat interviu „Dacă se consideră basarabean get-beget?”, Eugen Doga a răspuns surprinzător: „Nu! Sunt din Transnistria. Dar, de fapt, rădăcinile mele sunt din… Ardeal şi de la poalele Dunării. Moldovenii din Transnistria au apărut acolo alungaţi de-a lungul timpului de războaiele care se petreceau mereu în zona Ardealului. După tată, eu sunt din Ardeal. Acolo s-au aşezat strămoşii mei, undeva prin secolul al XVIII-lea. După mamă, sunt de la poalele Dunării. Un oarecare Ion, păstor de turme imense de oi, a mers în căutarea păşunilor pe malul Nistrului şi a găsit locul potrivit unde să se stabilească – un loc cu o cascadă frumoasă, pentru adăparea oilor. Acolo şi-a făcut o căsuţă şi de acolo a pornit această frumoasă localitate care se cheamă Saharna” (…)

Dar să continuăm firul evocării. Adolescenul Eugen a studiat la Școala de muzică „Ștefan Neaga” din Chișinău între anii 1951 și 1955, apoi la Conservatorul de Stat din Capitala Basarabiei (1955-1960) la clasa de violoncel a lui G. Hohlov. Perfecționarea pregătirii academice a continuat-o la Institutul de Arte „Gavriil Muzicescu” din Chișinău  timp de cinci ani, până în 1965, la clasa de compoziție a profesorului Solomon Lobel.

Cariera de muzician și-a început-o încă din studenție, colaborând ca violoncelist cu Orchestra Radiodifuziunii și Televiziunii de Stat. După terminarea studiilor a predat  în intervalul 1962 și 1967 chiar la școala unde fusese…elev. Între timp a fost cooptat ca membru al Colegiului redacțional și de repertoriu în Ministerul Culturii al RSS Moldovenești în perioada 1967–1972. Dincolo de aceste borne strict profesionale, împlinirea și  celebritatea națională și internațională vor apărea ca urmare a excepționalei sale creații componistice.

Bogata sa operă pe care nu o putem prezenta exhaustiv a debutat în anul 1963 cu o compoziție pentru cvartet de coarde. Au urmat zeci, poate sute de lucrări valoroase din cele mai diverse genuri muzicale: de la estradă, la poeme simfonice, de la muzica de film la balet, de la operă la lucrări instrumentale şi corale. Însă faimă mondială i-a adus-o minunatele sale valsuri. Are la activ o sumedenie de cantate, printre care „Curcubeul alb”; „Primăvara Omenirii”; „Vocea omenească”; poeme simfonice, cele mai cunoscute fiind „Inima veacului” și „Mama”. A compus o simfonie, piese instrumentale de cameră, romanțe, melodii pentru orchestra de estradă „Ritmuri citadine”, ciclul coral „Marș gigant”, patru cvartete de coarde, piese de muzică ușoară, de exemplu „Codrii mei frumoși”, „Cântec despre orașul meu”, „Cred în ochii tăi”, „Florile dragostei”, „Iubește, iubește”, „Am visat ploaia” etc., de asemenea, creații pentru copii („Imn Soarelui”, „Fie Soare întruna”, „Moș Crăciun” ș.a.

Așa cum ne-au precizat colaboratorii noștri, Cecilia Maria Toma, PR al Operei Brașov și Iosif Trif, PR al Filarmonicii Brașov, protagonistul Galei Extraordinare de sâmbătă  este unul dintre cei mai prolifici compozitori contemporani. Domnia sa a scris coloanele sonore pentru nu mai puțin de …două sute de filme (!!!), printre care: „Maria, Mirabela” (Premiul I la Concursul Internațional, Giffoni, Italia), „Valentin şi Valentina”, „Binecuvântată fie femeia”, „Singuraticilor li se acordă cămin”, „Voal negru”. A colaborat strălucit cu celebrul regizor Emil Loteanu, ceea ce le-a adus amândurora notorietate cu peliculele „Lăutarii”, „O şatră urcă la cer”, „Anna Pavlova”, „Gingaşa şi tandra mea fiară” (film nominalizat la Marele Premiu al Festivalului Internaţional de Film de la Cannes – ”Palme d’Or” 1978).

Valsul „Gingaşa şi tandra mea fiară” a devenit unul dintre cele mai cunoscute hit-uri la nivel planetar, fiind interpretat la Ceremoniile Jocurilor Olimpice de la Moscova în 1980 şi a Jocurilor Olimpice de la Soci, din 2014. Două dintre valsurile compuse de Eugen Doga – („Gramofon” şi „Gingaşa şi tandra mea fiară”) au fost incluse în top 200 ale celor mai bune lucrări clasice din toate timpurile, alături de „Simfonia a V-a” de L. van Beethoven, „Dunărea Albastră” de J. Strauss, „Bolero” de M. Ravel, „Anotimpurile” de A. Vivaldi.

Este autorul baletelor „Luceafărul” („Visele stelare ale Prinţesei”), „Venancia” („Grimasele carnavalului”), „Regina Margo”, opera „Dialoguri de dragoste”, a peste o sută de lucrări instrumentale şi corale, șapte cvartete, muzică pentru piese de teatru şi emisiuni de radio, sute de cântece şi romanţe, circa 70 de valsuri, creaţii instrumentale, dar și muzică pentru copii.

Compozitorul a susținut sute de concerte și recitaluri în vechea Uniune Sovietică, apoi în actuala Rusie, în Basarabia, România, Cehia, Polonia, Bulgaria, China, Nicaragua, Cuba, Thailanda, Serbia, Elveţia, Argentina, Canada. A fost aplaudat, ovaționat, adulat de melomani pe scenele din din New York, Paris, Montreal, Viena, Lisabona, București și acum la…Brașov.

Pentru meritele sale extraordinare a primit cele mai înalte recunoașteri oficiale: Artist al Poporului, membru al Academiei de Ştiinţe a Moldovei, al Academiei de Știinţe Cinematografice şi Arte din Rusia, al Academiei Europene de Ştiinţe şi Arte (Salzburg). I-au fost decernate Premiul de Stat al URSS, precum şi Ordinul Republicii Moldova, Ordinul „Pentru Merit faţă de Patrie” (Rusia), „Ordinul Republicii” (Moldova), Ordinul „Steaua României” (Steaua de Aur a României în gradul de Comandor), Ordinul ”Pentru Serviciul Credincios” în grad de Ofiţer (România).

Amintiri personale

…Era prin 1977, când am văzut pentru prima oară filmul „Șatra”. Țin minte că m-a impresionat profund. Ce poveste de dragoste neobișnuită, ce peisaje, dar mai cu seamă ce…muzică! Era compusă de ”vrăjitorul sufletelor” Eugen Doga, un nume pe care nu l-am uitat de atunci. Apoi fascinat am revăzut filmul de multe de ori, încât aproape învățasem replicile aidoma bieților…marinari români, care în voiajele lor interminabile dinainte de Revoluție vizionau la nesfârșit producțiile primite de la Căpitănie.

„Șatra” a fost și a rămas o peliculă-Capodoperă. În urmă cu patru decenii am văzut pentru prima dată pe generic numele regizorului Emil Loteanu și al compozitorului Eugen Doga. Evident, ulterior le-am urmărit creațiile cu sufletul la gură. Nici una nu m-a dezamăgit. După 1989 avea să mi se împlinească un vis nesperat: întâlnirea cu marele compozitor. S-a întâmplat la o ediție a ”Cerbului de Aur”, la care Maestrul a luat parte ca membru al Juriului. Timp de o săptămână l-am întâlnit fugitiv la conferințele de presă, în pauzele concertelor. Abia cu ocazia deplasării comune în Poiana Brașov la un protocol…turistic la care au luat parte jurații și gazetarii acreditați, am avut ”tupeul” de a mă așeza alături în noul autocar decapotabil supraetajat care abia sosise în probe la Brașov. Și așa preț de câteva zeci de minute pe serpentine, în aerul tare al munților, l-am îmbiat la  primele confesiuni…

A urmat după câțiva ani o reîntâlnire mai așezată la Festivalul de romanțe ”Crizantema de Aur” de la Târgoviște, unde Eugen Doga fusese invitat ca președinte al Juriului ”Mare” (compozitori, laureați, interpreți), iar subsemnatul făceam parte din Juriul Presei. Preț de aproape o săptămână ne-am revăzut zilnic, iar la Banchetul de Închidere am avut bucuria de a sta alături de dânsul și de Viorica, fiica sa, jurnalistă la București.

…Iată a trecut „un car de ani” și pe frânturi am avut posibilitatea de a alcătui un portret al Maestrului aidoma unui „puzzle”. Ei bine, sâmbătă, 21 august 2021 în Piața Sf. Ioan din Brașov voi trăi din nou bucuria de a-l revedea pe acest venerabil Creator, care a încântat prin muzica sa milioane de oameni.

Vă urez din toată inima, să ne trăiți, Maestre!

Horia C. Deliu

Mesagerul de Covasna